Kevin Bogusch | Oracle Senior Competitive Analyst | 22 ianuarie 2024
Oricine a fost vreodată proprietar al unei case este familiarizat cu provocarea de a menține un garaj curat. Începeți cu un mediu îngrijit și cu ceea ce pare a fi un spațiu nelimitat pentru depozitare, un banc de lucru și poate chiar și niște aparate de exerciții. Dar, în scurt timp, câteva cutii ajung aici, alte câteva ajung acolo, iar zona devine un labirint haotic, cu puțin spațiu de manevră, cu atât mai puțin pentru a parca o mașină.
Calculul în cloud poate prezenta aceeași provocare. Pe măsură ce întreprinderile profită de scalabilitatea și flexibilitatea cloudului pentru a furniza servere și instanțe de calcul în câteva minute, mediile cloud pot deveni rapid aglomerate cu resurse nefolosite sau subutilizate, ceea ce adaugă o complexitate inutilă și consumă bugetele IT. La urma urmei, deși cloud computing-ul oferă clienților avantajul de a plăti doar pentru resursele de cloud pe care le aleg, furnizorii de servicii cloud computing (CSP) pot în continuare să perceapă taxe de la clienți indiferent dacă aceștia folosesc sau nu aceste resurse.
Aici intervine optimizarea costurilor cloud. Scopul ei: să facă mediile cloud mai eficiente și mai puțin complexe și, în cele din urmă, mai puțin costisitoare. Acest articol examinează modul în care funcționează acest proces, de ce poate fi dificil de implementat și care sunt cele mai bune practici de urmat pentru a optimiza cu succes costurile cloud.
Optimizarea costurilor cloud reprezintă procesul de reducere a costurilor totale ale serviciilor cloud computing, menținând sau îmbunătățind în același timp performanța. Scopul optimizării costurilor cloud este de a alinia costurile la nevoile reale fără a compromite calitatea sau performanța serviciilor, de obicei prin limitarea cheltuielilor, cum ar fi resursele supraaprovizionate, instanțele neutilizate sau arhitectura ineficientă. Este vorba de un act de echilibru între menținerea costurilor la un nivel scăzut și furnizarea de resurse cloud adecvate pentru a menține performanța de vârf, a alimenta creșterea și a asigura conformitatea și securitatea datelor.
Optimizarea costurilor cloud este, de asemenea, un proces dinamic, deoarece cerințele privind volumul de lucru în cloud evoluează în mod constant, la fel ca și prețurile și opțiunile de servicii cloud. Prin urmare, optimizarea costurilor cloud necesită măsurători detaliate, analize și instrumente automatizate.
În general, optimizarea costurilor cloud implică două inițiative de bază.
Concluzii cheie
La începuturile calculului în cloud, companiile profitau cu entuziasm de scalabilitatea, flexibilitatea și ușurința de furnizare a cloudului, adesea fără a înțelege pe deplin costurile acestuia. Dar, pe măsură ce adoptarea cloudului a crescut, modelele de tarifare și de servicii au devenit mai complexe, ceea ce a dus la subutilizarea resurselor cloud și la depășiri neașteptate ale costurilor pentru multe întreprinderi.
Astfel s-a născut optimizarea costurilor cloud. Primele încercări de optimizare a costurilor cloud implicau monitorizarea manuală a utilizării și ajustarea alocării resurselor, dar creșterea continuă a cloudului a făcut ca acest proces să devină o provocare. De exemplu, furnizorii de cloud au început să ofere opțiuni aproape nelimitate în ceea ce privește dimensiunile instanțelor pentru sarcinile de lucru. Pe lângă dimensiunea serverului, echipele IT trebuiau să selecteze opțiuni pentru memorie, baze de date, putere de calcul, grafică, capacitate de stocare și viteză de transfer de date, printre alte variabile. Având în vedere atât de mulți factori care trebuiau luați în considerare, alegerea instanței de dimensiune corectă pentru sarcinile de lucru a fost dificilă, multe companii achiziționând, fără să știe, mai multă capacitate decât aveau nevoie.
Pentru a-i ajuta pe clienți să evite cheltuielile inutile, furnizorii de cloud au început să ofere instrumente complete de gestionare a costurilor, care furnizează informații despre utilizarea resurselor, defalcări ale costurilor și recomandări pentru optimizare. Pe lângă aceste instrumente de gestionare a costurilor, multe companii au dezvoltat strategii și cele mai bune practici pentru a-și maximiza investițiile în cloud. Printre acestea se numără utilizarea automatizării pentru a extinde și reduce resursele în funcție de necesități, identificarea oportunităților de reducere cu furnizorii de cloud și monitorizarea și ajustarea continuă a serviciilor cloud active.
Multe companii adoptă, de asemenea, o abordare structurată a optimizării costurilor de cloud computing prin desemnarea unor membri ai echipei dedicați pentru a supraveghea procesul. Această responsabilitate poate cuprinde diverse roluri, inclusiv arhitecți cloud, manageri de operațiuni cloud, analiști financiari cloud și ingineri de costuri cloud. Cel mai frecvent, companiile creează un consiliu de guvernanță pentru cloud computing cu mai multe părți interesate. Denumită și operațiuni financiare sau FinOps, această echipă este însărcinată cu dezvoltarea și punerea în aplicare a celor mai bune practici de gestionare a costurilor, de întreținere, de oprire în masă a resurselor neutilizate și de alte proceduri de reducere a costurilor.
Controlul costurilor este, în mod evident, un obiectiv principal al optimizării costurilor cloud, dar nu este singurul motiv pentru care acest proces este important. Optimizarea costurilor în cloud abordează, de asemenea, provocările legate de optimizarea performanțelor în cloud și de securitate, oferind în același timp și alte beneficii.
Iată cele mai importante motive pentru a implementa o strategie de optimizare a costurilor cloud.
Ținerea sub control a costurilor cloud poate părea un exercițiu inutil. Acest lucru se datorează faptului că multe dintre beneficiile cloudului, cum ar fi self-service-ul și resursele scalabile fără limite, pot fi atât o binecuvântare, cât și un blestem, dacă nu sunt gestionate corespunzător. Modelele complexe de stabilire a prețurilor pentru cloud reprezintă adesea cauza problemei.
De exemplu, prețul software-as-a-service (SaaS) se bazează de obicei pe numărul de abonamente cloud pe care le achiziționează o companie, ceea ce obligă companiile să își monitorizeze cu atenție abonamentele pentru a se asigura că acestea nu rămân nefolosite. Între timp, modelele de infrastructură ca serviciu (IaaS) se bazează adesea pe cantitatea de capacitate de calcul, de rețea și de stocare pe care o companie o rezervă în fiecare lună pe platforma unui CSP, ceea ce creează și mai multă complexitate.
Într-un mediu cloud descentralizat, echipele IT se pot trezi cu o nouă capacitate de a lua decizii prompte cu privire la noile resurse cloud. Pe măsură ce mai multe echipe dintr-o organizație profită de această capacitate, costurile se pot aduna rapid, în special dacă nimeni nu monitorizează necesitatea unor noi resurse sau cât timp sunt necesare. Funcțiile de scalare automată oferite de unii furnizori de cloud pot ajuta la controlul costurilor, dar nu sunt un panaceu. Companiile trebuie în continuare să stabilească politici clare de scalare automată care să specifice factorii de declanșare a scalării pe baza indicatorilor de performanță și să stabilească limite minime și maxime de scalare.
Complexitatea facturării în cloud poate agrava, de asemenea, provocările legate de optimizarea costurilor în cloud. Problema: toate aceste nenumărate opțiuni de configurare în cloud pot avea propriul model de preț. Prin urmare, factura medie de cloud conține sute, dacă nu chiar mii de linii de date. Pe măsură ce furnizorii CSP adaugă noi caracteristici și structuri tarifare, complexitatea crește și mai mult. Acest lucru este valabil mai ales pentru companiile care utilizează mai mulți furnizori CSP, fiecare având propria terminologie de facturare. În cele mai multe cazuri, sarcina de a înțelege și de a aloca fiecare linie dintr-o factură de cloud computing revine unui specialist în finanțe care probabil nu are pregătirea sau experiența necesară pentru a interpreta taxele. Prin urmare, este posibil ca acesta să nu fie în măsură să consilieze echipele IT cu privire la modul de optimizare a cheltuielilor.
Optimizarea costurilor în cloud este o practică zilnică. Spre deosebire de contabilitate, de exemplu, unde cerințele de raportare lunară sau trimestrială dictează momentul în care companiile trebuie să își intensifice activitățile pentru a respecta termenele stabilite, optimizarea costurilor cloud este proactivă și constantă. Inovația continuă în domeniul cloud și prioritățile organizaționale în schimbare fac ca o atenție deosebită la detalii să fie vitală pentru optimizarea costurilor cloud. Ținând cont de acest lucru, cu cât mai repede companiile pot crea un grup permanent de diverse părți interesate de cloud pentru a supraveghea costurile și politicile de cloud, cu atât mai ușor va fi controlul continuu al costurilor.
Politicile clare de achiziție și implementare a resurselor cloud sunt esențiale pentru cele mai bune practici de optimizare a costurilor cloud. Odată ce aceste politici sunt instituite, companiile le pot încorpora în fluxurile de lucru în cloud pentru a automatiza procesul de descoperire în timp real și de răspuns prompt.
Următoarele opt bune practici pot ajuta companiile să stabilească o disciplină a costurilor pentru cheltuielile în cloud:
O optimizare reușită a costurilor cloud nu începe după implementarea cloud. Aceasta începe înainte de migrare. Pe măsură ce companiile își creează argumente pentru trecerea la cloud – și pe măsură ce navighează în procesul de selecție a furnizorului – au o oportunitate unică de a stabili o cultură a sensibilizării la costuri.
Constituirea unei echipe de colaborare FinOps este primul pas. Acest grup ar trebui să supravegheze controlul costurilor și toate politicile legate de modul în care tehnologia cloud este achiziționată și implementată în cadrul organizației. Iată cum poate echipa FinOps să înceapă să elaboreze o strategie de cloud eficientă din punct de vedere al costurilor.
Pe lângă faptul că oferă modele de tarifare flexibile de tip „pay-as-you-go” și pe bază de abonament, Oracle Cloud Infrastructure (OCI) dispune de o suită de instrumente de gestionare a costurilor pentru a ajuta la gestionarea proactivă și la modificarea utilizării și cheltuielilor în cloud, ceea ce face din aceasta o soluție cloud eficientă din punct de vedere al costurilor. Instrumentele Oracle de gestionare a costurilor se concentrează pe următoarele cinci domenii critice de optimizare a costurilor cloud:
Optimizarea costurilor în cloud este atât o inițiativă culturală, cât și una tehnică, deși instrumentele de gestionare a costurilor vor juca întotdeauna un rol esențial. Prin combinarea acestor instrumente cu politici clare și strategii de comunicare eficiente, companiile pot menține controlul asupra cheltuielilor pentru cloud computing și pot reduce probabilitatea de a-și depăși bugetele.
Descoperiți revoluționare, de la impulsionarea transformării cu ajutorul inteligenței artificiale până la ajustarea strategiei M&A și adoptarea unui leadership colaborativ, pentru a vă ajuta să treceți peste provocările de astăzi – și cele de mâine – și să prosperați.
Cât costă o instalare cloud?
Costurile de implementare în cloud pot varia foarte mult în funcție de mai mulți factori, printre care se numără dimensiunea depozitelor de date ale companiei, cerințele de calcul ale acesteia, numărul de aplicații migrate în mediul cloud și volumul de transfer de date necesar. De obicei, costurile de implementare a cloudului includ taxele de instalare de la un furnizor de servicii cloud, precum și taxele de abonament per utilizator pentru aplicațiile cloud, costul resurselor interne și externe pentru planificarea și gestionarea implementării, costurile de migrare a datelor și costurile de formare a angajaților. În funcție de amploarea proiectului, pot fi necesare și resurse IT suplimentare cu normă întreagă.
Care sunt diferitele tipuri de costuri cloud?
Pe lângă costurile inițiale de instalare descrise mai sus, costurile cloud includ taxele lunare pentru abonamente și consumul de resurse cloud, cum ar fi capacitatea de server, de stocare și de rețea. Furnizorii de servicii cloud pot avea diferite structuri de tarifare, dar, de obicei, întreprinderile sunt taxate lunar pentru numărul de servere utilizate, cantitatea de date stocate în cloud, transferurile de date între cloud și sursele externe, serviciile de baze de date, asistența tehnică și serviciile suplimentare, cum ar fi cele de analiză sau de securitate.
De ce este cloudul atât de scump?
În timp ce unele companii consideră calculul în cloud scump, multe altele consideră cloudul ca fiind cel mai eficient model de calcul din punct de vedere al costurilor. În comparație cu calculul la sediu, de exemplu, cloudul elimină cheltuielile inițiale pentru hardware și software, deoarece acestea sunt gestionate de furnizorii de servicii și aplicații cloud. Deși cloud computing-ul include costuri lunare de abonament și de consum care nu se aplică în cazul unui model de calcul la sediu, multe companii consideră că flexibilitatea cloudului și capacitatea de a scala resursele în funcție de cerere facilitează menținerea sub control a costurilor.
Merită cu adevărat cloudul?
Pentru a determina dacă merită să investești în cloud computing, trebuie luate în considerare nevoile individuale ale fiecărei companii. Multe organizații au descoperit că cloud computing-ul își merită investiția, iar tendințele în materie de cheltuieli pentru cloudul public confirmă acest lucru. În general, clienții cloud computing au citat rentabilitatea, scalabilitatea și serviciile la cerere ca fiind principalele beneficii ale cloudului.