Ce este optimizarea costurilor în cloud? Strategie şi cele mai bune practici

Kevin Bogusch | Oracle Senior Competitive Analyst | 22 ianuarie 2024

Oricine a fost vreodată proprietar al unei case este familiarizat cu provocarea de a menține un garaj curat. Începeți cu un mediu îngrijit și cu ceea ce pare a fi un spațiu nelimitat pentru depozitare, un banc de lucru și poate chiar și niște aparate de exerciții. Dar, în scurt timp, câteva cutii ajung aici, alte câteva ajung acolo, iar zona devine un labirint haotic, cu puțin spațiu de manevră, cu atât mai puțin pentru a parca o mașină.

Calculul în cloud poate prezenta aceeași provocare. Pe măsură ce întreprinderile profită de scalabilitatea și flexibilitatea cloudului pentru a furniza servere și instanțe de calcul în câteva minute, mediile cloud pot deveni rapid aglomerate cu resurse nefolosite sau subutilizate, ceea ce adaugă o complexitate inutilă și consumă bugetele IT. La urma urmei, deși cloud computing-ul oferă clienților avantajul de a plăti doar pentru resursele de cloud pe care le aleg, furnizorii de servicii cloud computing (CSP) pot în continuare să perceapă taxe de la clienți indiferent dacă aceștia folosesc sau nu aceste resurse.

Aici intervine optimizarea costurilor cloud. Scopul ei: să facă mediile cloud mai eficiente și mai puțin complexe și, în cele din urmă, mai puțin costisitoare. Acest articol examinează modul în care funcționează acest proces, de ce poate fi dificil de implementat și care sunt cele mai bune practici de urmat pentru a optimiza cu succes costurile cloud.

Ce este optimizarea costurilor în cloud?

Optimizarea costurilor cloud reprezintă procesul de reducere a costurilor totale ale serviciilor cloud computing, menținând sau îmbunătățind în același timp performanța. Scopul optimizării costurilor cloud este de a alinia costurile la nevoile reale fără a compromite calitatea sau performanța serviciilor, de obicei prin limitarea cheltuielilor, cum ar fi resursele supraaprovizionate, instanțele neutilizate sau arhitectura ineficientă. Este vorba de un act de echilibru între menținerea costurilor la un nivel scăzut și furnizarea de resurse cloud adecvate pentru a menține performanța de vârf, a alimenta creșterea și a asigura conformitatea și securitatea datelor.

Optimizarea costurilor cloud este, de asemenea, un proces dinamic, deoarece cerințele privind volumul de lucru în cloud evoluează în mod constant, la fel ca și prețurile și opțiunile de servicii cloud. Prin urmare, optimizarea costurilor cloud necesită măsurători detaliate, analize și instrumente automatizate.

În general, optimizarea costurilor cloud implică două inițiative de bază.

  • Achiziționarea inteligentă a serviciilor cloud: Un avantaj al cloud computing este că permite angajaților autorizați să achiziționeze rapid servicii cloud pentru a satisface cererea. Dar, în ciuda celor mai bune intenții ale lor, este posibil ca echipele IT să achiziționeze, fără să vrea, mai multe resurse decât au nevoie. Acesta este motivul pentru care este nevoie de politici de guvernanță puternice privind achiziționarea de cloud care să asigure că întreprinderile obțin cel mai mare beneficiu din investițiile lor în cloud. Guvernanța implică stabilirea unor bugete clare și revizuirea informațiilor de facturare; valorificarea oportunităților de economisire a costurilor, cum ar fi reducerile pentru achizițiile de volum și plata în avans; și monitorizarea anomaliilor de cost pentru a identifica și soluționa creșterile neașteptate sau ineficiențele.
  • Optimizarea capacității cloud: Ușurința și viteza cu care echipele IT pot achiziționa și furniza resurse cloud pot avea uneori consecințe costisitoare și neașteptate. În cazul în care companiile nu au vizibilitate asupra utilizării resurselor, de exemplu, este posibil ca, în mod neintenționat, să supraaprovizioneze resursele cloud, achiziționând mai multe servere sau capacități de stocare decât au nevoie, ceea ce duce la o capacitate inactivă sau neutilizată. Totodată, se poate întâmpla ca echipele să uite să oprească resursele de care nu mai au nevoie. Companiile pot atenua acest lucru prin monitorizarea continuă a utilizării cu ajutorul instrumentelor de monitorizare și automatizare a cloudului și prin efectuarea de analize periodice de optimizare. Acest proces, cunoscut sub numele de „rightsizing”, ajută la asigurarea alocării celor mai rentabile resurse cloud pentru fiecare sarcină de lucru sau aplicație. În plus, companiile ar trebui să monitorizeze abonamentele de software în cloud neutilizate, care, de asemenea, pot adăuga costuri inutile.

Concluzii cheie

  • Un beneficiu esențial al calculului în cloud este capacitatea de a adăuga rapid și ușor servere, spațiu de stocare și capacitate de rețea pentru a răspunde la cererile de utilizare.
  • Stabilirea prețurilor pentru cloud a devenit din ce în ce mai complicată, ceea ce poate determina companiile să cheltuiască în mod involuntar prea mult pe resurse inutile.
  • Optimizarea costurilor cloud ajută companiile să controleze costurile cloud și să îmbunătățească bugetarea, prognozele și performanța IT.
  • Printre cele mai bune practici pentru optimizarea costurilor cloud se numără stabilirea unor bugete stricte și utilizarea unor instrumente automatizate pentru a identifica și ajusta resursele cloud pe moment.

Optimizarea costurilor în cloud explicată

La începuturile calculului în cloud, companiile profitau cu entuziasm de scalabilitatea, flexibilitatea și ușurința de furnizare a cloudului, adesea fără a înțelege pe deplin costurile acestuia. Dar, pe măsură ce adoptarea cloudului a crescut, modelele de tarifare și de servicii au devenit mai complexe, ceea ce a dus la subutilizarea resurselor cloud și la depășiri neașteptate ale costurilor pentru multe întreprinderi.

Astfel s-a născut optimizarea costurilor cloud. Primele încercări de optimizare a costurilor cloud implicau monitorizarea manuală a utilizării și ajustarea alocării resurselor, dar creșterea continuă a cloudului a făcut ca acest proces să devină o provocare. De exemplu, furnizorii de cloud au început să ofere opțiuni aproape nelimitate în ceea ce privește dimensiunile instanțelor pentru sarcinile de lucru. Pe lângă dimensiunea serverului, echipele IT trebuiau să selecteze opțiuni pentru memorie, baze de date, putere de calcul, grafică, capacitate de stocare și viteză de transfer de date, printre alte variabile. Având în vedere atât de mulți factori care trebuiau luați în considerare, alegerea instanței de dimensiune corectă pentru sarcinile de lucru a fost dificilă, multe companii achiziționând, fără să știe, mai multă capacitate decât aveau nevoie.

Pentru a-i ajuta pe clienți să evite cheltuielile inutile, furnizorii de cloud au început să ofere instrumente complete de gestionare a costurilor, care furnizează informații despre utilizarea resurselor, defalcări ale costurilor și recomandări pentru optimizare. Pe lângă aceste instrumente de gestionare a costurilor, multe companii au dezvoltat strategii și cele mai bune practici pentru a-și maximiza investițiile în cloud. Printre acestea se numără utilizarea automatizării pentru a extinde și reduce resursele în funcție de necesități, identificarea oportunităților de reducere cu furnizorii de cloud și monitorizarea și ajustarea continuă a serviciilor cloud active.

Multe companii adoptă, de asemenea, o abordare structurată a optimizării costurilor de cloud computing prin desemnarea unor membri ai echipei dedicați pentru a supraveghea procesul. Această responsabilitate poate cuprinde diverse roluri, inclusiv arhitecți cloud, manageri de operațiuni cloud, analiști financiari cloud și ingineri de costuri cloud. Cel mai frecvent, companiile creează un consiliu de guvernanță pentru cloud computing cu mai multe părți interesate. Denumită și operațiuni financiare sau FinOps, această echipă este însărcinată cu dezvoltarea și punerea în aplicare a celor mai bune practici de gestionare a costurilor, de întreținere, de oprire în masă a resurselor neutilizate și de alte proceduri de reducere a costurilor.

De ce este atât de importantă optimizarea costurilor cloud?

Controlul costurilor este, în mod evident, un obiectiv principal al optimizării costurilor cloud, dar nu este singurul motiv pentru care acest proces este important. Optimizarea costurilor în cloud abordează, de asemenea, provocările legate de optimizarea performanțelor în cloud și de securitate, oferind în același timp și alte beneficii.

Iată cele mai importante motive pentru a implementa o strategie de optimizare a costurilor cloud.

  • Economii mai mari de costuri: Estimările privind cheltuielile irosite în cloud variază de la îngrijorător la de-a dreptul alarmant. Într-un sondaj realizat de Flexera în 2023 în rândul factorilor de decizie în domeniul cloud la nivel global, respondenții au raportat o risipă estimată la 28 % din cheltuielile lor pentru cloud public. Punând accentul pe cele mai bune practici și politici de optimizare a costurilor de cloud veți crea o cultură a conștientizării costurilor, învățând echipele să ia în considerare rentabilitatea oricărei cheltuieli în cloud. Acest lucru le permite companiilor să își bazeze viitoarele decizii de achiziție de servicii cloud pe date solide, în loc de bănuieli. Potrivit McKinsey Digital, rezultatele optimizării costurilor cloud pot fi spectaculoase, permițând liderilor din domeniul tehnologiei să „reducă rapid între 15 și 25 % din costurile programelor lor cloud, păstrând în același timp capacitățile de generare de valoare”.
  • Eficiență îmbunătățită: Resursele subutilizate sau nefolosite, optimizarea slabă a aplicațiilor și gestionarea necorespunzătoare a resurselor cloud pot adăuga costuri semnificative la operațiunile cloud. De exemplu, o companie de comerț electronic ar putea plăti o taxă lunară fixă pentru a rula mai multe sarcini maxime de server 24 de ore din 24, 7 zile din 7, în timpul sezoanelor de vârf de cumpărare. Cu toate acestea, în afara orelor de vârf, aceste servere s-ar putea să funcționeze la o capacitate de 10 %, ceea ce înseamnă că 90 % din cheltuielile companiei se irosesc. Instrumentele de rightsizing și scalare automată pot ajuta companiile să identifice și să fuzioneze resursele subutilizate sau supraaprovizionate pentru a reduce costurile, sporind în același timp performanța aplicațiilor. Aceste economii de costuri pot fi apoi realocate către alte părți ale afacerii care oferă un ROI mai mare.
  • Bugetare mai inteligentă: Strategiile de optimizare a costurilor cloud și bugetarea au o relație reciproc avantajoasă. Elaborarea și comunicarea bugetelor detaliate pentru cloud contribuie la menținerea controlului costurilor. De asemenea, strategiile de optimizare a costurilor cloud ajută companiile să prognozeze viitoarele cheltuieli cloud și să gestioneze mai eficient bugetele prin analiza istorică a utilizării și o mai bună vizibilitate a costurilor. Instrumentele de monitorizare și raportare a costurilor pot oferi informații despre utilizarea resurselor, despre costurile aberante și despre modul în care diferite servicii sau sarcini de lucru contribuie la costurile globale ale cloudului. Acest lucru creează o bază de referință mai precisă pentru întocmirea bugetului și a prognozelor.
  • Performanță îmbunătățită: Optimizarea costurilor cloud are, de asemenea, implicații importante pentru performanța aplicațiilor. După cum s-a menționat anterior, CSP-urile oferă clienților opțiuni aparent nelimitate pentru configurarea instanțelor cloud, ceea ce de multe ori determină companiile să achiziționeze mai multe servicii decât au nevoie. Un produs secundar al optimizării costurilor cloud este o mai bună înțelegere a cerințelor distincte ale diferitelor sarcini de lucru. Procesul oferă companiilor măsurători operaționale care le ajută să selecteze cu mai multă precizie pragurile de performanță pentru fiecare sarcină de lucru, ceea ce poate îmbunătăți timpii de procesare și experiențele utilizatorilor.
  • Reducerea riscurilor de securitate: Optimizarea costurilor cloud nu este cea mai importantă componentă a unui program cuprinzător de securitate cloud, dar cu siguranță poate ajuta cauza. De exemplu, prin fuzionarea sau eliminarea resurselor supraaprovizionate și subutilizate, companiile își pot reduce zonele de risc. În plus, vizibilitatea sporită care rezultă din monitorizarea utilizării cloudului poate ajuta companiile să identifice potențialele amenințări la adresa securității. Instrumentele de optimizare a costurilor în cloud – cum ar fi scalare automată sau infrastructura prin cod (IaC), care automatizează aprovizionarea în cloud – pot contribui, de asemenea, la aplicarea consecventă a controalelor de securitate și la reducerea riscului unor configurații greșite.
  • Continuitate îmbunătățită a afacerii: Optimizarea costurilor cloud încurajează companiile să distribuie resursele în mai multe regiuni de disponibilitate pentru a spori reziliența. Acest proces poate contribui la îmbunătățirea continuității afacerii prin reducerea riscului de nefuncționare și minimizarea impactului întreruperilor. În cazul unei întreruperi, instrumentele de optimizare a costurilor cloud pentru IaC, de exemplu, pot accelera implementarea și testarea infrastructurii și a aplicațiilor, pentru readuce afacerile în funcțiune cât mai repede.
  • Durabilitate mai mare: În general, majoritatea lucrurilor care reduc risipa promovează durabilitatea. Prin redimensionarea serviciilor cloud și fuzionarea resurselor subutilizate, companiile pot aloca mai eficient resursele cloud pentru a minimiza consumul de energie și pentru a-și reduce emisiile de CO2.

De ce este atât de dificil să controlați costurile cloud?

Ținerea sub control a costurilor cloud poate părea un exercițiu inutil. Acest lucru se datorează faptului că multe dintre beneficiile cloudului, cum ar fi self-service-ul și resursele scalabile fără limite, pot fi atât o binecuvântare, cât și un blestem, dacă nu sunt gestionate corespunzător. Modelele complexe de stabilire a prețurilor pentru cloud reprezintă adesea cauza problemei.

De exemplu, prețul software-as-a-service (SaaS) se bazează de obicei pe numărul de abonamente cloud pe care le achiziționează o companie, ceea ce obligă companiile să își monitorizeze cu atenție abonamentele pentru a se asigura că acestea nu rămân nefolosite. Între timp, modelele de infrastructură ca serviciu (IaaS) se bazează adesea pe cantitatea de capacitate de calcul, de rețea și de stocare pe care o companie o rezervă în fiecare lună pe platforma unui CSP, ceea ce creează și mai multă complexitate.

Într-un mediu cloud descentralizat, echipele IT se pot trezi cu o nouă capacitate de a lua decizii prompte cu privire la noile resurse cloud. Pe măsură ce mai multe echipe dintr-o organizație profită de această capacitate, costurile se pot aduna rapid, în special dacă nimeni nu monitorizează necesitatea unor noi resurse sau cât timp sunt necesare. Funcțiile de scalare automată oferite de unii furnizori de cloud pot ajuta la controlul costurilor, dar nu sunt un panaceu. Companiile trebuie în continuare să stabilească politici clare de scalare automată care să specifice factorii de declanșare a scalării pe baza indicatorilor de performanță și să stabilească limite minime și maxime de scalare.

Complexitatea facturării în cloud poate agrava, de asemenea, provocările legate de optimizarea costurilor în cloud. Problema: toate aceste nenumărate opțiuni de configurare în cloud pot avea propriul model de preț. Prin urmare, factura medie de cloud conține sute, dacă nu chiar mii de linii de date. Pe măsură ce furnizorii CSP adaugă noi caracteristici și structuri tarifare, complexitatea crește și mai mult. Acest lucru este valabil mai ales pentru companiile care utilizează mai mulți furnizori CSP, fiecare având propria terminologie de facturare. În cele mai multe cazuri, sarcina de a înțelege și de a aloca fiecare linie dintr-o factură de cloud computing revine unui specialist în finanțe care probabil nu are pregătirea sau experiența necesară pentru a interpreta taxele. Prin urmare, este posibil ca acesta să nu fie în măsură să consilieze echipele IT cu privire la modul de optimizare a cheltuielilor.

Noțiuni introductive privind optimizarea costurilor cloud

Optimizarea costurilor în cloud este o practică zilnică. Spre deosebire de contabilitate, de exemplu, unde cerințele de raportare lunară sau trimestrială dictează momentul în care companiile trebuie să își intensifice activitățile pentru a respecta termenele stabilite, optimizarea costurilor cloud este proactivă și constantă. Inovația continuă în domeniul cloud și prioritățile organizaționale în schimbare fac ca o atenție deosebită la detalii să fie vitală pentru optimizarea costurilor cloud. Ținând cont de acest lucru, cu cât mai repede companiile pot crea un grup permanent de diverse părți interesate de cloud pentru a supraveghea costurile și politicile de cloud, cu atât mai ușor va fi controlul continuu al costurilor.

8 strategii și bune practici de optimizare a costurilor în cloud

Politicile clare de achiziție și implementare a resurselor cloud sunt esențiale pentru cele mai bune practici de optimizare a costurilor cloud. Odată ce aceste politici sunt instituite, companiile le pot încorpora în fluxurile de lucru în cloud pentru a automatiza procesul de descoperire în timp real și de răspuns prompt.

Următoarele opt bune practici pot ajuta companiile să stabilească o disciplină a costurilor pentru cheltuielile în cloud:

Opt bune practici care pot ajuta companiile să stabilească o disciplină a costurilor pentru cheltuielile în cloud
Aplicarea celor mai bune practici, cum ar fi revizuirea facturării, stabilirea bugetelor, identificarea resurselor neutilizate sau valorificarea reducerilor, poate ajuta întreprinderile să stabilească o disciplină a costurilor în ceea ce privește cheltuielile pentru cloud.
  1. Examinați informațiile privind prețurile și facturarea pentru a găsi anomalii: Interpretarea facturii cloud a unui CSP, care este adesea lungă și granulară, este mai ușoară atunci când companiile își fac timp să se concentreze asupra zonelor specifice de cheltuieli ridicate. De exemplu, este important să înțelegeți pe deplin tarifele pentru calcul, stocare și servicii gestionate cu valoare adăugată, cum ar fi serviciile de baze de date, deoarece acestea tind să reprezinte cea mai mare parte a costurilor cloud.

    Majoritatea CSP-urilor oferă instrumente de gestionare a costurilor care pot identifica tendințele, anomaliile și factorii de cost înainte ca cheltuielile clienților să scape de sub control. În plus, inovațiile recente în materie de gestionare a costurilor cloud au încorporat învățarea automată pentru a detecta modele neobișnuite de utilizare și costuri cloud. Instrumentele de cartografiere a căldurii vizualizează vârfurile și văile cererii, ceea ce poate ajuta companiile să determine când trebuie să oprească serviciile cloud pentru a economisi bani. Cele mai multe instrumente de gestionare a costurilor permit, de asemenea, clienților să seteze alerte care să îi notifice atunci când costurile sau utilizarea depășesc limitele predefinite.

    În plus, companiile pot profita de strategiile de etichetare pentru a gestiona cheltuielile. Furnizorii de servicii cloud computing permit clienților să eticheteze elementele de pe facturile de cloud computing, de exemplu, în funcție de departament sau de proiect, pentru a ajuta la segmentarea costurilor în categorii personalizate și pentru a evalua rentabilitatea investițiilor specifice în cloud computing.

  2. Stabiliți bugete: Odată ce companiile înțeleg modelele de facturare și de utilizare a cloudului, își pot planifica mai ușor bugetul pentru cheltuielile viitoare și pot evita costurile neprevăzute. Spre deosebire de cheltuielile IT la sediu, care necesită investiții inițiale mari și adesea necunoscute, cheltuielile în cloud implică abonamente lunare cu taxe bazate pe utilizare care pot varia de la o lună la alta. Din acest motiv, companiile trebuie să implementeze politici de guvernanță care să alinieze costurile și performanța IT fără a limita agilitatea pe care o oferă calculul în cloud. Acest lucru necesită o colaborare aprofundată între departamentul de finanțe și IT. Prin urmare, companiile ar trebui să ia în considerare includerea membrilor echipei IT, cum ar fi dezvoltatorii, operatorii de sisteme și profesioniștii în domeniul securității, în discuțiile privind bugetarea cloud.

  3. Profitați de designul nativ în cloud: Companiile au la dispoziție mai multe opțiuni din care pot alege atunci când iau în considerare trecerea la cloud. Ridicarea și mutarea mediilor locale în cloud le permite să migreze rapid aplicațiile locale fără a le modifica – dar acest lucru vine cu compromisuri. Având în vedere că cele mai multe dintre aplicațiile vechi nu au fost concepute pentru cloud, companiile nu pot beneficia de avantajele cheie, cum ar fi serviciile gestionate pentru întreținere, patch-uri și actualizări. De asemenea, aplicațiile vechi au tendința de a utiliza resursele cloud în mod ineficient, ceea ce sporește costurile cloud.

    În schimb, aplicațiile native în cloud sunt concepute cu gândul la eficiență. Prin proiectarea sau utilizarea aplicațiilor native în cloud, companiile pot beneficia de servicii gestionate, precum și de instrumente esențiale de optimizare a costurilor, cum ar fi scalarea automată. Cu toate acestea, urmarea unei strategii de dezvoltare nativă în cloud ar putea genera costuri inițiale suplimentare, deoarece companiile ar putea fi nevoite să instruiască personalul cu privire la o metodologie de dezvoltare complet nouă.

  4. Identificați resursele nefolosite sau inactive: Având la dispoziție atât de multe opțiuni de instanțe, administratorii cloud ar putea opta, fără să vrea, pentru o putere de calcul prea mare. În plus, dezvoltatorii pot crea cu ușurință instanțe de calcul, load balancers, volume de stocare și alte resurse cloud în funcție de necesități, dar adeseori uită să elimine aceste resurse atunci când un proiect se încheie. În funcție de planurile lor de plăți, companiile pot fi taxate pentru resursele neutilizate sau nefolosite, plătind în cele din urmă mai mult decât au nevoie.

    Ca o bună practică, utilizați instrumente de gestionare a cloudului de la furnizorii CSP sau de la furnizori terți pentru a urmări utilizarea, a identifica resursele inactive sau subutilizate și a găsi potențiale surse de economii. De exemplu, retailerul brazilian de mobilă Tok&Stok utilizează un instrument de monitorizare de la Oracle pentru a obține o mai mare autonomie asupra resurselor sale cloud, reducând costurile generate de serverele inactive. Instrumentul ajustează automat capacitatea de calcul pentru a se adapta în funcție de cerințele operațiunilor din timpul zilei și de vârfurile de activitate față de operațiunile din timpul nopții sau din weekend. De asemenea, platformele cloud pot declanșa alerte atunci când utilizarea scade sub nivelurile prestabilite, iar resursele inactive și subutilizate pot fi comasate în mai puține instanțe pentru a reduce costurile și a crește performanța aplicațiilor.

  5. Dimensionarea serviciilor cloud: Odată ce au identificat resursele cloud subutilizate, companiile își pot modifica sarcinile de lucru în funcție de utilizare, dimensiune și eficiență a costurilor. Procesul de „rightsizing” presupune analizarea modelelor de utilizare și a indicatorilor de performanță pentru aplicații și sarcini de lucru, de obicei cu ajutorul instrumentelor de gestionare a costurilor în cloud. Prin intermediul monitorizării și analizei periodice, companiile pot identifica resursele cloud necorespunzătoare și le pot realinia în funcție de nevoile fiecărei sarcini de lucru. De exemplu, o instanță optimizată pentru memorie ar putea, în cele din urmă, să ajungă să ruleze mai multe sarcini legate de calcul, fie pentru că a fost suprasolicitată, fie pentru că scopul aplicației s-a schimbat în timp. În acest caz, o întreprindere ar putea economisi o mulțime de bani dacă ar trece la o instanță optimizată din punct de vedere al calculului.

    Companiile își pot accelera eforturile de rightsizing cu ajutorul instrumentelor de automatizare, cum ar fi tehnologiile de scalare automată și IaC, care declanșează acțiuni prompte pe baza unei analize continue. Majoritatea furnizorilor CSP oferă instrumente de scalare automată care adaugă sau reduc automat numărul de instanțe de server și de stocare ale unui client în funcție de parametrii predefiniți de acesta. De exemplu, un comerciant poate adăuga în mod automat servere în cloud pentru a face față vârfurilor de activitate legate de cumpărăturile de sărbători, apoi poate reduce automat volumul de muncă pe măsură ce cererea scade. Această scalare automată contribuie la asigurarea faptului că clienții nu plătesc pentru instanțe de server neutilizate. Ca un alt exemplu, furnizorul de CRM în cloud Star CRM utilizează scalare automată în cadrul mediului său Oracle Cloud Infrastructure (OCI) pentru a se adapta dinamic la perioadele de vârf. Compania plătește pentru capacitatea de calcul suplimentară doar atunci când este necesar.

    În plus, IaC automatizează provizionarea serverelor pe baza informațiilor furnizate de clienți, astfel încât noile instanțe de server sunt optimizate automat cu o capacitate de calcul și de stocare adecvată pentru sarcinile de lucru specifice. Acest lucru ajută companiile să evite risipa de bani în urma unei configurări greșite neintenționate a resurselor cloud.

  6. Verificați reducerile și planurile de economii: Majoritatea furnizorilor de cloud oferă reduceri pentru a ajuta întreprinderile să își reducă cheltuielile pentru cloud, deși nu toate sarcinile de lucru vor fi eligibile. Următoarele trei programe de reduceri pot duce la economii semnificative:
  • Instanțe rezervate: Instanțele rezervate (RI) pot oferi reduceri substanțiale de preț dacă companiile se angajează să utilizeze anumite tipuri de instanțe pe o perioadă definită, de obicei între unul și trei ani. Deși este puțin probabil ca RI-urile să fie eficiente pentru sarcinile de lucru imprevizibile, companiile pot economisi până la 75 % în comparație cu prețurile la cerere pentru sarcinile de lucru stabile și previzibile, cum ar fi aplicațiile critice care rulează continuu. Deoarece RI-urile sunt, în general, facturate în avans, companiile ar trebui să aibă o înțelegere clară a modelelor lor de utilizare pe termen lung pentru a determina angajamentele exacte.

    Furnizorii de cloud oferă, de asemenea, planuri de economisire care, la fel ca RI-urile, se bazează pe angajamente prepaid de utilizare a resurselor cloud în timp. Planurile de economisire sunt angajamente privind cheltuielile, în general măsurate pe oră, indiferent de tipul de instanță sau de regiune. Planurile de economisire pot oferi mai multă flexibilitate decât RI-urile, care sunt, în esență, angajamente față de niveluri de capacitate și tipuri specifice de instanțe. Prin urmare, planurile de economisire au mai mult sens pentru companiile care se așteaptă la o anumită sumă de cheltuieli pentru cloud, dar ale căror nevoi sunt susceptibile de a se schimba.

  • Instanțe spot: Considerați instanțele spot ca fiind licitații în cloud desfășurate de furnizorii CSP pentru a vinde inventarul neutilizat. În timp ce aceste resurse de ultimă oră pot aduce economii extraordinare – până la 90 % din prețul la cerere – ele vin și cu câteva avertismente. Reducerile pentru instanțe spot fluctuează în funcție de disponibilitate și de cerere. Astfel, nu există nicio modalitate de a prezice dacă sau când vor fi disponibile instanțe spot sau dacă o ofertă va fi acceptată. Chiar dacă o companie reușește să achiziționeze o instanță la fața locului, aceasta vine adesea cu limitări. De exemplu, furnizorii CSP pot întrerupe instanțele punctuale cu puțin timp înainte, dacă costurile depășesc prețul maxim oferit de companie sau dacă disponibilitatea devine limitată. Acest lucru face ca instanțele punctuale să fie nepotrivite pentru sarcinile de lucru critice sau urgente. În mod ideal, acestea ar trebui să fie utilizate pentru sarcini de lucru necritice care pot rezista la întreruperi sau sunt concepute pentru a trece automat la resurse alternative într-un astfel de eveniment, cunoscut sub numele de „graceful shutdown” (oprire grațioasă).

  • Reduceri de volum: Mulți furnizori CSP oferă reduceri de volum pentru clienții mari, pe baza unor prețuri diferențiate definite de furnizor. Este un concept simplu: Prețul pe unitate scade pe măsură ce clienții utilizează mai multe servicii. Unele companii preferă să folosească mai mulți furnizori de cloud pentru a evita să se limiteze la un singur furnizor, dar reducerile de volum pot face să merite consolidarea anumitor sarcini de lucru la un singur furnizor. Să luăm, de exemplu, o companie care utilizează trei furnizori CSP, cheltuind 700.000 de dolari cu unul și câte 200.000 de dolari cu alți doi. În cazul în care un furnizor oferă o reducere de volum pentru cheltuieli mai mari de 1 milion de dolari, compania poate economisi prin consolidare.

  1. Limitați taxele de transfer de date: Furnizorii CSP taxează adesea clienții pentru migrarea datelor între diferite regiuni și zone de disponibilitate sau între diferite servicii din cadrul ecosistemelor lor de cloud. Pentru companiile care mută sau reproduc frecvent datele între regiuni sau servicii, taxele de transfer de date se pot aduna rapid. Furnizorii CSP taxează clienții pentru intrarea datelor (datele care intră în cloud) și ieșirea datelor (datele care ies din cloud), iar ieșirea datelor implică, de obicei, costuri mai mari. Acest lucru se poate întâmpla în cazul în care o companie are procese ineficiente de recuperare a datelor, se bazează prea mult pe transferul de date pentru operațiunile de rutină sau are practici insuficiente de gestionare a ciclului de viață al datelor. Alți factori care influențează comisioanele de transfer de date includ transferurile redundante – atunci când echipe independente migrează aceleași date – și lipsa de deduplicare și compresie a datelor.

  2. Gestionați, organizați, comunicați și educați: Instrumentele de gestionare a costurilor și cele mai bune practici sunt esențiale pentru a stabili un proces de optimizare a costurilor cloud care se concentrează pe comunicare, colaborare și educație. Sarcina de a crea o cultură a conștientizării costurilor în ceea ce privește cheltuielile în cloud ar trebui să revină unei echipe FinOps formată din personal IT, financiar și de proiect. Împreună, aceștia trebuie să stabilească procese, politici și cadre pentru a revizui, monitoriza și controla cheltuielile în întreaga organizație. Echipa FinOps ar trebui să încurajeze în continuare comunicarea și alinierea între departamente în ceea ce privește optimizarea costurilor, reunind diferite domenii de activitate pentru a promova angajamentul, responsabilitatea și cunoștințele la nivelul întregii companii.

    Echipa FinOps este responsabilă pentru stabilirea unor canale de comunicare în ambele sensuri pentru a împărtăși cele mai bune practici, strategii și noi instrumente de gestionare a costurilor, permițând în același timp feedback la nivelul întregii companii. Companiile pot lua în considerare, de asemenea, organizarea de seminarii și sesiuni de formare pentru a educa părțile interesate cu privire la subiectele esențiale, precum și încorporarea formării de sensibilizăre la costurile legate de cloud în procesele de integrare.

Ce trebuie să știți înainte de a vă muta în cloud

O optimizare reușită a costurilor cloud nu începe după implementarea cloud. Aceasta începe înainte de migrare. Pe măsură ce companiile își creează argumente pentru trecerea la cloud – și pe măsură ce navighează în procesul de selecție a furnizorului – au o oportunitate unică de a stabili o cultură a sensibilizării la costuri.

Constituirea unei echipe de colaborare FinOps este primul pas. Acest grup ar trebui să supravegheze controlul costurilor și toate politicile legate de modul în care tehnologia cloud este achiziționată și implementată în cadrul organizației. Iată cum poate echipa FinOps să înceapă să elaboreze o strategie de cloud eficientă din punct de vedere al costurilor.

  • Revizuiți acordurile de nivel de servicii (SLA): SLA-urile furnizorilor reflectă angajamentul lor față de mai multe variabile importante de performanță pentru produsele lor, inclusiv timpul de funcționare, indicatorii de performanță, timpii de răspuns al suportului și disponibilitatea datelor. SLA-ul unui furnizor de cloud trebuie să se alinieze la cerințele clienților. Companiile care au nevoie de o disponibilitate ridicată pentru aplicațiile critice, de exemplu, ar trebui să confirme că furnizorul ales oferă un timp de funcționare garantat pentru a răspunde nevoilor lor.
  • Evaluați costul total al proprietăţii (TCO): Costurile de cloud computing se extind dincolo de cheltuielile tangibile, cum ar fi taxele de abonament. De asemenea, trebuie să se ia în considerare o gamă largă de active necorporale, cum ar fi impactul pe care îl au timpii morți sau vitezele reduse de calcul asupra productivității sau vânzărilor potențiale. Analiza costului total al proprietăţii contabilizează toate costurile tangibile și intangibile ale implementării, operării și întreținerii unui mediu cloud pe o anumită perioadă de timp, pentru a ajuta companiile să compare furnizorii și să calculeze cu exactitate bugetele și rentabilitatea.
  • Evaluați opțiunile de scalabilitate ale furnizorului: Scalabilitatea cloudului este unul dintre cele mai mari argumente de vânzare ale acestuia. Pentru a obține cele mai bune rezultate din investițiile în cloud, companiile ar trebui să evalueze cu atenție opțiunile pe care le oferă fiecare CSP. De exemplu, furnizorii de cloud care oferă scalare automată în funcție de cerere și capacități de calcul sau de stocare reglabile pot ajuta companiile să se asigure că resursele lor de cloud nu sunt irosite.
  • Acordați prioritate integrărilor perfecte: Orice nou furnizor de cloud ar trebui să se potrivească perfect în arhitectura IT existentă a unei companii. Un sistem de gestionare a relațiilor cu clienții (CRM) bazat pe cloud, de exemplu, ar trebui să se integreze cât mai ușor posibil cu datele existente despre clienți sau cu alte aplicații care se bazează pe datele CRM. Compatibilitatea între sisteme poate reduce costurile și minimiza întreruperile.
  • Înțelegeți politicile de securitate: Calculul în cloud s-a dovedit a fi capabil să fie la fel de sigur ca și calculul la sediu – dacă nu chiar mai sigur. Cu toate acestea, companiile trebuie să se asigure că furnizorii de cloud computing îndeplinesc cerințele lor specifice de securitate. Diferite industrii pot avea diferite orientări de reglementare și de conformitate, cum ar fi Legea privind portabilitatea și responsabilitatea asigurărilor de sănătate (HIPAA) din Statele Unite și Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) din Europa. Pentru a evita sancțiunile costisitoare, companiile ar trebui să analizeze cu atenție informațiile de conformitate ale furnizorului de cloud, acordând o atenție deosebită protocoalelor de criptare, controalelor de acces, gestionării vulnerabilității și măsurilor de confidențialitate a datelor.
  • Evaluați strategiile de backup și de recuperare în caz de dezastru: Un CSP cu capacități puternice de backup și de recuperare în caz de dezastru poate economisi clienților săi timp, bani și angoase semnificative în cazul unei întreruperi. Atunci când evaluați furnizorii, luați în considerare frecvența de backup și politicile de păstrare a datelor. Furnizorii de cloud cu IaC și capacități de scalare automată – automatizate pentru a furniza noi servere și pentru a scala resursele în funcție de necesități – pot, de asemenea, să ajute clienții să își reia activitatea rapid după o întrerupere.
  • Pregătiți și dezvoltați angajații: Investițiile în dezvoltarea competențelor în domeniul cloud oferă personalului IT și angajaților cunoștințele și capacitatea de a opera în mod rentabil într-un mediu cloud. De asemenea, punerea la dispoziție a unor programe de certificare și de învățare continuă poate ajuta echipele să se adapteze la noile inovații cloud și la cele mai bune practici emergente.

Ocupați-vă de optimizare. Reduceţi costurile pentru cloud cu Oracle.

Pe lângă faptul că oferă modele de tarifare flexibile de tip „pay-as-you-go” și pe bază de abonament, Oracle Cloud Infrastructure (OCI) dispune de o suită de instrumente de gestionare a costurilor pentru a ajuta la gestionarea proactivă și la modificarea utilizării și cheltuielilor în cloud, ceea ce face din aceasta o soluție cloud eficientă din punct de vedere al costurilor. Instrumentele Oracle de gestionare a costurilor se concentrează pe următoarele cinci domenii critice de optimizare a costurilor cloud:

  • Organizare: Instrumentele de organizare ajută companiile să conecteze și să gestioneze mai multe tenancy-uri în OCI pentru a limita utilizarea, de exemplu, în caz de supraconsum. De asemenea, acestea acceptă funcții critice de etichetare care permit companiilor să segmenteze și să aloce costurile în funcție de proiect, regiune sau orice altă categorie.
  • Raportare și analiză: Companiile pot vizualiza și urmări cheltuielile pe baza unor parametri personalizați și pot crea rapoarte de utilizare pentru auditare sau pentru reconcilierea facturilor. Instrumentul de raportare a costurilor de la Oracle analizează, de asemenea, posturile din facturi la nivel de resurse.
  • Guvernanță și control: Modelul de guvernanță al OCI oferă o structură pentru a proiecta și îmbunătăți securitatea cloud, pentru a aborda conformitatea și pentru a reduce costurile. Odată ce sunt stabiliți parametrii, companiile pot aplica mai ușor politicile cu ajutorul unor instrumente care, de exemplu, stabilesc cote de consum.
  • Bugetare și prognoză: Instrumentele Oracle pun accentul pe vizibilitatea costurilor, permițând clienților să stabilească praguri de cheltuieli la nivelul întregii companii, cu alerte automate atunci când utilizatorii se apropie de limitele lor. Oracle oferă, de asemenea, un instrument de estimare a costurilor, astfel încât potențialii clienți să poată evalua utilizarea lunară și costurile înainte de a se angaja.
  • Optimizare și reducere a costurilor: În plus față de urmărirea utilizării, instrumentele de optimizare Oracle identifică proactiv resursele cloud subutilizate, oferind recomandări și o redimensionare rapidă pe baza indicațiilor companiei. Oracle oferă, de asemenea, instrumente de recompensare pentru utilizatorii care gestionează cu succes cheltuielile pentru cloud.

Optimizarea costurilor în cloud este atât o inițiativă culturală, cât și una tehnică, deși instrumentele de gestionare a costurilor vor juca întotdeauna un rol esențial. Prin combinarea acestor instrumente cu politici clare și strategii de comunicare eficiente, companiile pot menține controlul asupra cheltuielilor pentru cloud computing și pot reduce probabilitatea de a-și depăși bugetele.

5 acțiuni pe care directorii financiari le pot întreprinde acum pentru a stimula profitabilitatea și creșterea economică

Descoperiți revoluționare, de la impulsionarea transformării cu ajutorul inteligenței artificiale până la ajustarea strategiei M&A și adoptarea unui leadership colaborativ, pentru a vă ajuta să treceți peste provocările de astăzi – și cele de mâine – și să prosperați.

Întrebări frecvente despre optimizarea costurilor cloud

Cât costă o instalare cloud?

Costurile de implementare în cloud pot varia foarte mult în funcție de mai mulți factori, printre care se numără dimensiunea depozitelor de date ale companiei, cerințele de calcul ale acesteia, numărul de aplicații migrate în mediul cloud și volumul de transfer de date necesar. De obicei, costurile de implementare a cloudului includ taxele de instalare de la un furnizor de servicii cloud, precum și taxele de abonament per utilizator pentru aplicațiile cloud, costul resurselor interne și externe pentru planificarea și gestionarea implementării, costurile de migrare a datelor și costurile de formare a angajaților. În funcție de amploarea proiectului, pot fi necesare și resurse IT suplimentare cu normă întreagă.

Care sunt diferitele tipuri de costuri cloud?

Pe lângă costurile inițiale de instalare descrise mai sus, costurile cloud includ taxele lunare pentru abonamente și consumul de resurse cloud, cum ar fi capacitatea de server, de stocare și de rețea. Furnizorii de servicii cloud pot avea diferite structuri de tarifare, dar, de obicei, întreprinderile sunt taxate lunar pentru numărul de servere utilizate, cantitatea de date stocate în cloud, transferurile de date între cloud și sursele externe, serviciile de baze de date, asistența tehnică și serviciile suplimentare, cum ar fi cele de analiză sau de securitate.

De ce este cloudul atât de scump?

În timp ce unele companii consideră calculul în cloud scump, multe altele consideră cloudul ca fiind cel mai eficient model de calcul din punct de vedere al costurilor. În comparație cu calculul la sediu, de exemplu, cloudul elimină cheltuielile inițiale pentru hardware și software, deoarece acestea sunt gestionate de furnizorii de servicii și aplicații cloud. Deși cloud computing-ul include costuri lunare de abonament și de consum care nu se aplică în cazul unui model de calcul la sediu, multe companii consideră că flexibilitatea cloudului și capacitatea de a scala resursele în funcție de cerere facilitează menținerea sub control a costurilor.

Merită cu adevărat cloudul?

Pentru a determina dacă merită să investești în cloud computing, trebuie luate în considerare nevoile individuale ale fiecărei companii. Multe organizații au descoperit că cloud computing-ul își merită investiția, iar tendințele în materie de cheltuieli pentru cloudul public confirmă acest lucru. În general, clienții cloud computing au citat rentabilitatea, scalabilitatea și serviciile la cerere ca fiind principalele beneficii ale cloudului.

Oracle Chatbot
Disconnected