Mark Jackley | Strateg de conținut | 13 iulie 2023
Înainte de pandemie, consumatorii abia știau ce sunt lanțurile de aprovizionare, cu atât mai puțin se plângeau de faptul că întreruperile provocau penurii de produse și prețuri mai mari. Cu toate acestea, la mai bine de trei ani de la apariția COVID-19, lanțurile de aprovizionare fac parte din lexicul cotidian și, deși perturbările s-au atenuat, efectele acestora rămân o preocupare majoră. Acestea afectează toate părțile din lanțul de bunuri și servicii globale – producători, furnizori de materii prime și piese, expeditori, transportatori, comercianți cu amănuntul și consumatori.
Deși există semne că lanțurile de aprovizionare încep să revină la o stare mai normală (de exemplu, prețurile pentru transportul de mărfuri și containere au scăzut constant), încă se simt emoțiile în lumea business-ului. Într-un sondaj recent, peste 80 % dintre liderii lanțului de aprovizionare au declarat că se așteaptă ca provocările cu care se confruntă să se înrăutățească sau să rămână la fel pentru cea mai mare parte a anului 2023. Majoritatea respondenților la sondaj au raportat că s-au confruntat cu cel puțin o perturbare a lanțului de aprovizionare în 2022.
Din fericire, există modalități dovedite de a anticipa astfel de perturbări și de a le atenua impactul. Primul pas este de a înțelege numeroasele cauze diferite ale acestora și de a avea un plan de minimizare a efectelor.
O perturbare a lanțului de aprovizionare este orice problemă majoră în lanțul global al producătorilor, furnizorilor, expeditorilor, transportatorilor (companii feroviare și de transport cu camionul) și comercianților cu amănuntul care împiedică circulația bunurilor și materialelor în mod obișnuit. Pentru producători, aceste probleme duc la întârzieri în expediere, termene de livrare mai lente, stocuri prea mari sau prea mici în depozite și pe rafturile magazinelor, costuri mai mari și prețuri mai mari transferate clienților. Unele perturbări sunt previzibile, cum ar fi atunci când cererea de sărbători epuizează stocurile de articole care se vând foarte bine. Alte cauze – cum ar fi pandemia globală, un eveniment meteorologic major, o breșă de securitate a informațiilor sau o grevă a muncii bruscă – pot apărea de nicăieri.
Perturbările afectează toate părțile din lanțul de bunuri și servicii globale, inclusiv furnizorii de materiale, producătorii, distribuitorii, comercianții cu amănuntul și consumatorii.
Lanțurile de aprovizionare ar trebui să fie eficiente, cu întreruperi minime datorate strategiilor de reducere a riscurilor ale participanților lor. Sună bine, dar ce înseamnă eficiența și reducerea riscurilor?
Eficiența lanțului de aprovizionare presupune, în general, operarea cu cele mai mici costuri și niveluri ale stocurilor, limitând în același timp rutele, instalațiile și stocurile de rezervă, denumite și stocuri de siguranță. Reducerea riscurilor implică identificarea riscurilor lanțului de aprovizionare, luarea de măsuri pentru reducerea acestora și elaborarea de planuri de răspuns în cazul în care un risc provoacă o perturbare.
Producătorii trebuie să găsească un echilibru între eficiență și reducerea riscurilor, identificând modalități de a funcționa la costuri reduse, asigurându-se în același timp că întreprinderile lor pot rezista șocurilor lanțului de aprovizionare.
Există două tipuri mari de risc al lanțului de aprovizionare.
Riscurile interne includ o varietate de factori, inclusiv procese ineficiente de gestionare a lanțului de aprovizionare (SCM), tehnologie SCM învechită și erori umane (cum ar fi introducerea de informații incorecte pe o comandă). Prin îmbunătățirea eficienței SCM, un producător poate îmbina mai bine oferta și cererea, aducând produsele la locul potrivit, la momentul potrivit și la cel mai mic cost. De exemplu, automatizarea lanțului de aprovizionare poate crește eficiența – datele mai rapide și mai exacte vor îmbunătăți planificarea cererii și vor economisi bani în timp.
Riscurile externe pe care un producător nu le poate controla includ fenomene meteorologice majore (cum ar fi atunci când un uragan întrerupe activitatea unui furnizor cheie), o grevă a șoferilor de camion sau un eveniment geopolitic major, cum ar fi un război și embargoul comercial aferent. Deși producătorii nu pot opri condițiile meteorologice și nu prea au control asupra altor factori externi, ei pot lua măsuri pentru reducerea acestor riscuri, inclusiv diversificarea furnizorilor și a rutelor de transport. Cu toate acestea, aceste măsuri de reducere a riscurilor pot crește costurile. Stabilitatea este obiectivul aici, nu neapărat eficiența. De exemplu, suplimentarea furnizorilor din străinătate cu o sursă internă ar putea reduce riscul, însă producția internă ar putea avea un preț mai mare. Este un compromis, menit să stabilizeze lanțul de aprovizionare pe termen lung.
Concluzii cheie
Lanţurile de aprovizionare sunt complexe. Acestea se întind pe tot globul, conectând parteneri din fiecare regiune și țară. Ca orice lanț, un lanț de aprovizionare este doar atât de puternic precum verigile sale cele mai slabe.
De exemplu, atunci când COVID-19 a început să se răspândească, companiile de transport rutier au avut probleme cu angajarea șoferilor, care erau deja puțini. Mărfurile s-au acumulat în porturi; rafturile magazinelor s-au golit. Prețurile au crescut pentru produsele rare care au devenit disponibile. O întrerupere a condus la alta, fără remedieri rapide. În 2023, șoferii de camioane sunt încă puțini, ceea ce determină transportatorii să înceapă să angajeze șoferi de la vârsta de 18 ani. Transportatorii oferă, de asemenea, bonusuri de semnare avantajoase.
Aplicațiile inteligente pentru gestionarea lanțului de aprovizionare, producție și achiziții pot ajuta partenerii din lanțul de aprovizionare să se pregătească și să se adapteze la condițiile de piață schimbătoare și la perturbări. Astfel de aplicații includ instrumente de planificare care modelează scenarii și determină probabilitatea de apariție a anumitor evenimente, cum ar fi o perturbare cauzată de condițiile meteorologice. Acestea pot include, de asemenea, cazuri de utilizare predefinite care pun în lumină diferite perturbări și recomandă măsurile care trebuie luate.
Dar atunci când se produce o furtună perfectă precum COVID, perturbările sunt atât de puternice încât lanțurile de aprovizionare interconectate devin copleșite. Chiar și în vremuri mai liniștite, evenimentele globale pot produce valuri. De exemplu, o secetă în California ar putea determina comercianții cu amănuntul din SUA să importe avocado, transferând costurile de expediere în străinătate către iubitorii de guacamole.
Perturbările lanțului de aprovizionare provin din două tipuri de riscuri: riscuri interne, pe care companiile le pot reduce și astfel controla, și riscuri externe pe care nu le pot controla. În lanțurile de aprovizionare vaste de astăzi, companiile se confruntă cu ambele probleme, deși în moduri diferite.
Riscurile interne – în principal ineficiența lanțului de aprovizionare și erorile de date – pot duce la întârzieri în fluxul de mărfuri.
Riscurile externe – războaiele și dezastrele naturale, de exemplu – pot duce la perturbări grave ale lanțului de aprovizionare. Alte riscuri externe includ
Pentru a se pregăti și a gestiona perturbările lanțului de aprovizionare, producătorii prudenți iau măsuri care abordează atât riscurile interne, cât și cele externe, controlând ceea ce pot controla și atenuând riscurile generate de factorii și evenimentele pe care nu le pot controla. Luați în considerare următoarele nouă bune practici.
Un model popular de planificare pentru reducerea riscurilor lanțului de aprovizionare este PPRR: prevenire, pregătire, răspuns și recuperare. Folosind acest model, producătorii iau măsuri pentru a evita riscurile lanțului de aprovizionare pe care le pot controla, pregătesc un plan de urgență pentru a face față perturbărilor pe care nu le pot controla sau care apar brusc, răspund prin executarea planurilor prestabilite pentru a reduce impactul unei perturbări și apoi își readuc lanțurile de aprovizionare la capacitatea lor normală cât mai curând posibil.
Un plan de gestionare a riscurilor pentru lanțurile de aprovizionare s-ar putea concentra mai mult asupra riscurilor externe, cum ar fi potențialul unui conflict geopolitic, un eveniment meteorologic major sau o penurie de forță de muncă. Dar astfel de planuri ar trebui să identifice și riscurile interne – de exemplu, perturbările procedurale în cazul restructurării echipelor de producție – și să recomande măsuri pentru eliminarea sau reducerea acestor riscuri.
Producătorii care se bazează pe un singur furnizor pentru anumite componente, ingrediente sau alte materiale riscă întreruperi majore în cazul în care furnizorul nu poate onora comenzile. Merită să diversificăm furnizorii, însă nu este întotdeauna ușor. De exemplu, un producător care decide să utilizeze trei furnizori în loc de unul riscă să strice o relație importantă. Poate că furnizorul inițial va crește prețurile pentru a compensa volumele de comenzi mai mici. Sau este posibil ca noii furnizori să dorească asigurări – sub forma mai multor proiecte – că sunt văzuți ca parteneri adevărați, nu doar ca o soluție provizorie.
Într-un alt scenariu, un producător american ar putea suplimenta un furnizor de peste mări cu unul național. Această practică contribuie la reducerea riscurilor legate de comerț, transport și altele, dar poate crește și costurile producătorului. Uneori, un singur furnizor este singura opțiune, cu o capacitate unică de a furniza ceva esențial. Pentru a realiza ceea ce unii experți numesc „aprovizionare continuă”, producătorii trebuie să dea dovadă de creativitate și diplomație. Este un cost al business-ului.
Producătorii pot reduce întreruperile comunicând cu furnizorii și gestionându-i mai bine. Majoritatea producătorilor desemnează o persoană sau o echipă pentru a gestiona relațiile cu furnizorii. În funcție de circumstanțe, o ședință trimestrială, lunară sau mai frecventă este o ocazie de a discuta problemele și de a găsi soluții.
Sistemele automatizate pot îmbunătăți relațiile cu furnizorii. De exemplu, un sistem care permite furnizorilor să trimită notificări automate atunci când comenzile sunt întârziate oferă clienților producători mai mult timp pentru a-și ajusta programele.
Este important ca producătorii să își stabilească în mod clar așteptările de la furnizori în contractele lor și să le revizuiască periodic. Mulți producători investesc în sisteme pentru a îmbunătăți modul în care urmăresc aprovizionarea și stocurile, astfel încât discuțiile cu partenerii comerciali să fie bazate pe date actuale, acurate.
Noile tehnologii sporesc rezistența lanțurilor de aprovizionare la perturbări. Un exemplu: Producătorii înființează capacități de imprimare 3D, care sunt adesea mai puțin costisitoare decât producția convențională, în fabrici mai aproape de casă, reducându-și dependența de sursele străine. Un alt exemplu: Noile aplicații logistice ajută producătorii să potrivească încărcăturile de marfă cu capacitatea de transport mai rapid și mai precis decât atunci când o fac manual.
Producătorul de echipamente de golf TaylorMade se bazează pe un software care integrează datele din toate sistemele lanțului de aprovizionare pentru a îmbunătăți planificarea și gestionarea comenzilor. Atunci când cererea de crose, mingi și alte echipamente a crescut în vara anului 2020 – când golful a fost una dintre puținele activități sociale sigure în timpul COVID-19 – compania a fost pregătită. „Sistemele mai robuste ne-au ajutat să ne fluidizăm stocurile”, spune Dave Brownie, Senior Vice President al operațiunilor globale TaylorMade. „După ce s-a reluat activitatea de golf, am înregistrat imediat o cerere record, cu un stoc mult mai mic.”
Lipsa accesului la informații cheie de-a lungul lanțului de aprovizionare îi face pe producători vulnerabili la perturbări. Vizibilitatea lanțului de aprovizionare le permite să urmărească componentele, subansamblele și produsele finite pe măsură ce acestea se deplasează de la furnizori la expeditori. Sistemele integrate îmbunătățesc vizibilitatea prin colectarea și partajarea datelor în punctele cheie ale lanțului de aprovizionare, facilitând vizualizarea activităților de aprovizionare, producție, expediere și altele.
De exemplu, având vizibilitate asupra procesului unui furnizor, un producător știe care comenzi sunt în producție și care sunt în tranzit, ajutând la gestionarea așteptărilor și la evitarea surprizelor neplăcute. Având o imagine clară a practicilor de sustenabilitate ale unui furnizor, un producător poate determina dacă utilizarea furnizorului respectiv ar reprezenta un risc juridic, reputațional sau financiar. De asemenea, este important să aveți vizibilitate asupra proceselor interne. De exemplu, vizibilitatea în timp real a stocurilor facilitează aprovizionarea producătorilor și satisfacerea cererilor preconizate.
Stocul de rezervă, denumit și buffer sau stoc de siguranță, este o rezervă de produse pe care producătorii și alți participanți la lanțul de aprovizionare o păstrează la îndemână în caz de întârzieri în aprovizionare sau de creșteri ale cererii. Desigur, stocurile suplimentare ocupă spațiu de depozitare și cresc costurile, dar permit companiilor să facă față cererii fără a crește sau reduce brusc prețurile. Stocul de rezervă ajută, de asemenea, la prevenirea deficitului de alimente, medicamente și alte articole esențiale. La calcularea cantității de stocuri de rezervă necesare, producătorii iau în considerare timpul necesar pentru a comanda produse, tendințele stocurilor și ciclurile anuale ale cererii.
Producătorii utilizează software de analiză predictivă a datelor pentru a rula simulări care identifică scenarii viitoare probabile și pentru a efectua modelarea scenariilor care pot indica revizuirile necesare ale practicilor lanțului de aprovizionare. Aceste analize depind de colectarea completă și precisă a datelor. De exemplu, un producător ar putea utiliza date privind cererea istorică și tendințele stocurilor, precum și date din social media privind grevele muncitorilor, incendiile, inundațiile și falimentele companiilor pentru a prevedea perturbările lanțului de aprovizionare și a monitoriza efectele acestora pe măsură ce se desfășoară.
Lanțurile de aprovizionare globale eficiente depind de prognozele și planificarea pe termen lung. De exemplu, fabricile programează adesea producția cu luni de zile în avans. Deși o astfel de planificare metodică este importantă, producătorii trebuie să fie pregătiți să se orienteze în eventualitatea unor perturbări cauzate de aprovizionarea limitată, probleme de calitate sau oprirea utilajelor. Mulți producători își ajustează planurile mai des, uneori zilnic sau săptămânal. Aceștia se bazează pe aplicații bazate pe cloud care colectează date în timp real și le analizează rapid, simplificând procesul de creare a planurilor și programelor. Astfel de îmbunătățiri ale proceselor sunt esențiale, dar la fel sunt și îmbunătățirile aduse oamenilor – de exemplu, abilitarea managerilor lanțului de aprovizionare de a lua decizii pe loc. Dacă un manager în logistică află că un expeditor se așteaptă să înceapă o grevă a forței de muncă, o decizie rapidă de a folosi un alt furnizor ar putea evita întârzierile.
Un furnizor neserios este o întrerupere care stă să apară. Prin monitorizarea performanței furnizorilor, producătorii pot identifica problemele când și unde apar, pot evalua gravitatea acestora, pot oferi furnizorilor un feedback informat, pot colabora în vederea găsirii unor soluții și pot decide dacă problemele de performanță reprezintă un motiv pentru încheierea parteneriatului.
Producătorii măsoară performanța furnizorilor în mai multe moduri, inclusiv respectarea contractului; performanța operațională (calitatea muncii, termenele de livrare, livrarea la timp, livrarea integrală); procesele de business (prevenirea defectelor, inspecțiile, respectarea reglementărilor); și starea financiară (riscul de faliment, lichiditatea, rentabilitatea). Mulți producători utilizează o fișă de evaluare a indicatorilor de performanță cheie – de exemplu, rata procentuală de livrare la timp. Măsurile standard permit companiilor să facă comparații între furnizori. Monitorizarea performanței funcționează cel mai bine atunci când este continuă, cu analize regulate și verificări ale furnizorilor, la fel cum companiile monitorizează în mod regulat performanța angajaților.
Pregătirea pentru întreruperea lanțului de aprovizionare include gestionarea riscurilor, creșterea vizibilității, previzionarea întreruperilor și reducerea impactului.
Cu Oracle Fusion Cloud Supply Chain Management (SCM), companiile pot răspunde rapid la schimbările din lanțul de aprovizionare. Soluțiile de planificare anticipează cererea și gestionează oferta, stimulând în același timp colaborarea cu partenerii. Soluțiile de gestionare a stocurilor controlează fluxul de bunuri în cadrul organizației și al rețelelor de aprovizionare. Platforma actualizată continuu se conectează la sistemele de producție (și de producție inteligentă) și la sistemele de resurse umane, consolidând ceea ce este adesea veriga cea mai slabă în lanțurile de aprovizionare – competențele și cunoștințele angajaților. Platforma sprijină centrele de comandă a lanțului de aprovizionare, oferind cazuri de utilizare predefinite și acțiuni recomandate care accelerează procesul decizional atunci când apar perturbări ale lanțului de aprovizionare.
De ce este important să gestionați riscurile în lanțurile de aprovizionare și să evitați întreruperile?
Gestionarea riscurilor lanțului de aprovizionare și evitarea întreruperilor economisesc bani, maximizează veniturile, protejează reputația și mențin clienții satisfăcuți.
Cum pot fi prevenite întreruperile lanţului de aprovizionare?
Întreruperile lanțului de aprovizionare pot fi prevenite prin reducerea riscurilor interne, cum ar fi vizibilitatea limitată datorată informațiilor izolate și prin reducerea riscurilor externe, cum ar fi evenimentele climatice, blocajele din transport și capacitatea redusă a furnizorilor.
Care este soluția la criza lanțului de aprovizionare?
Nu există o singură soluţie. Experții recomandă o combinație de strategii pentru a reduce riscurile și a se pregăti pentru eventualele perturbări, inclusiv diversificarea sporită a furnizorilor și relocalizarea cel puțin a unor capacități de producție.